Placa de aterom este o acumulare de grăsimi, colesterol, calciu, celule inflamatorii și alte substanțe în peretele arterelor. În timp, aceste depuneri pot îngusta vasele de sânge și pot face arterele mai rigide, reducând circulația sângelui către organe importante precum inima, creierul, rinichii sau membrele inferioare. Procesul poartă numele de ateroscleroză.

Formarea plăcii de aterom nu se întâmplă peste noapte. De multe ori, procesul începe cu afectarea stratului intern al arterei, numit endoteliu. Hipertensiunea arterială, fumatul, colesterolul LDL crescut, diabetul, inflamația cronică și alimentația dezechilibrată pot favoriza această deteriorare. Ulterior, colesterolul și alte substanțe se depun în peretele vasului, iar organismul reacționează printr-un proces inflamator care poate duce la mărirea plăcii.

De ce este periculoasă placa de aterom

Pericolul nu vine doar din faptul că artera se îngustează treptat. O placă de aterom se poate fisura sau rupe, iar organismul încearcă să repare zona prin formarea unui cheag de sânge. Dacă acel cheag blochează complet circulația, poate apărea infarct miocardic, accident vascular cerebral sau ischemie acută la nivelul membrelor.

Ateroscleroza poate afecta arterele coronare, care hrănesc inima, arterele carotide și cerebrale, care duc sânge la creier, arterele membrelor inferioare sau alte vase mari și medii. Din acest motiv, simptomele diferă în funcție de zona afectată.

Cum recunoști simptomele plăcii de aterom

Una dintre problemele majore este că placa de aterom poate evolua ani întregi fără simptome. Mulți oameni află că au ateroscleroză abia după un control de rutină, după modificări ale analizelor sau, în cazuri grave, după un eveniment cardiovascular.

Când arterele inimii sunt afectate, pot apărea durere sau presiune în piept, cunoscută ca angină pectorală. Uneori durerea iradiază spre brațul stâng, umăr, gât, maxilar sau spate. Pot apărea și lipsă de aer, transpirații reci, greață, oboseală neobișnuită sau palpitații. La femei, vârstnici și persoane cu diabet, simptomele pot fi mai atipice, precum senzație de slăbiciune, disconfort abdominal sau oboseală intensă.

Dacă placa afectează arterele care duc sânge la creier, simptomele pot semăna cu un accident vascular cerebral: amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, gură strâmbă, tulburări de vedere, amețeală puternică sau pierderea echilibrului. Aceste semne impun apelarea imediată a serviciilor de urgență.

În boala arterială periferică, cauzată de afectarea arterelor picioarelor, pot apărea dureri la mers, crampe în gambă, coapsă sau fesă, senzație de picioare reci, vindecare greoaie a rănilor, modificarea culorii pielii sau slăbirea pulsului la nivelul picioarelor. Durerea care apare la mers și se calmează în repaus se numește claudicație intermitentă și trebuie investigată.

Factori de risc pentru apariția plăcilor de aterom

Factorii de risc se împart în două categorii: cei pe care nu îi putem schimba și cei pe care îi putem controla. Vârsta, istoricul familial de infarct sau accident vascular cerebral precoce și anumite predispoziții genetice nu pot fi eliminate. În schimb, multe riscuri pot fi reduse prin stil de viață și tratament corect.

Printre factorii modificabili se numără colesterolul LDL crescut, hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul, obezitatea, sedentarismul, apneea de somn și alimentația bogată în grăsimi saturate, sare și produse ultraprocesate.

Cum se diagnostichează placa de aterom

Diagnosticul începe cu evaluarea riscului cardiovascular. Medicul poate recomanda măsurarea tensiunii arteriale, analize pentru colesterol total, LDL, HDL, trigliceride, glicemie, hemoglobină glicată și markeri ai funcției renale. În funcție de simptome, pot fi necesare electrocardiogramă, ecografie Doppler carotidiană sau arterială periferică, test de efort, ecocardiografie, angio-CT, RMN vascular sau coronarografie.

Cum se poate preveni placa de aterom

Prevenția începe cu schimbări constante, nu cu soluții rapide. National Heart, Lung, and Blood Institute subliniază că prevenirea aterosclerozei presupune gestionarea factorilor de risc, iar prevenția începută devreme este esențială pentru sănătatea inimii.

Alimentația are un rol central. Este recomandat un meniu bogat în legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, pește, nuci, semințe și uleiuri sănătoase, cu reducerea mezelurilor, prăjelilor, produselor de patiserie, băuturilor îndulcite și excesului de sare. Dieta de tip mediteranean este adesea recomandată pentru protecția cardiovasculară.

Mișcarea regulată ajută la controlul greutății, tensiunii, glicemiei și colesterolului. Pentru majoritatea adulților, activitatea fizică moderată, precum mersul alert, ciclismul ușor sau înotul, poate fi integrată treptat în program. Persoanele cu dureri în piept, lipsă de aer sau boli cardiace cunoscute ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de efort intens.

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri. Fumatul afectează endoteliul, favorizează inflamația și crește riscul de cheaguri. Controlul tensiunii arteriale, al diabetului și al colesterolului este la fel de important. Uneori, stilul de viață nu este suficient, iar medicul poate recomanda statine, antihipertensive, antidiabetice sau alte tratamente pentru reducerea riscului cardiovascular.

Când trebuie să mergi urgent la medic

Durerea puternică în piept, lipsa severă de aer, transpirațiile reci, leșinul, slăbiciunea bruscă pe o parte a corpului, tulburările de vorbire sau vederea pierdută brusc sunt urgențe medicale. Placa de aterom poate fi tăcută mult timp, dar consecințele ei pot fi dramatice. Controalele periodice, analizele uzuale și intervențiile timpurii pot preveni complicații grave și pot menține arterele sănătoase mai mult timp.